Albastrelele reprezinta o planta medicinala ce se gaseste atat pe marginea drumurilor, cat si in culturile de grau si secara. Florile de albastrele sunt folosite ca remediu natural datorita proprietatii lor de antidiareic, diuretic si calmant si continutului de saruri de potasiu, magneziu, centaurina, substante amare etc.

In medicina populara, albastrelele erau utilizate la tratarea durerilor de ochi, raceala (ceai de albastrele), boli de piept (infuzie si decoct), friguri, taieturi (flori proaspete aplicate direct pe zona afectata), boli de rinichi (infuzie de flori de albastrele).

Astazi, albastrele sunt utilizate ca remediu natural in tratarea si vindecarea afectiunilor renale si ale vezicii urinare, iritatii oculare, tratarea pleoapelor ridate, tonifierea muschilor lasati (sub forma de comprese), hemoroizi, boli si infectii intestinale, indigestii, anorexie, eczeme, diaree, cearcane, colici intestinali si stomacale la sugari, indigestii.

Din cele mai stravechi timpuri arnica a constituit un remediu natural in stimularea mucoasei stomacului, circulatiei sangvine a inimii si a creierului, in tratarea laringitei, faringitei, raguselii, contuziiilor. Arnica si-a gasit utilitatea in tratarea dizenteriei si diareei, daca aste preparata sub forma de ceai, in tratarea taieturilor si ranilor cu ajutorul frunzelor de arnica zdrobite si a prafului de arnica.

Ardeiul iute este o planta erbacee, anuala, atat cu gust dulce, cat si iute. Proprietatile terapeutice ale ardeiului au dus la extinderea zonei de cultivare. Denumirile populare ale ardeiului iute sunt: ardei rosu, paprica, piparus, etc. Ardeiul iute este antiseptic, vitaminizant, regularizeaza circulatia sangelui, intareste arterele, nervii, inima, are efect antigripal, vindeca durerile, abcesele, infectiile gingiilor (gargara cu pudra de ardei iute, amestecata cu apa, sau cu ajutorul unei periute de dinti frecarea zonelor afectate cu pudra de ardei iute), gripei, guturaiului, tusei (cate 20-25 picaturi de tinctura de ardei iute cu o jumatate de ora inaintea meselor principale), ajuta in digestie si buna dispozitie (consumarea a 1-2 ardei iuti pe zi).

Fructul este partea componenta utilizata in medicina naturista. De asemenea ardeiul iute provoaca si iritatii. In acest caz daca suferiti de boli ale stomacului, ficatului, sau cailor urinare se recomanda a nu se administra ardei uite, existand posibilitatea de a amplifica efectele bolilor respective.

Anghinarea este o planta de cultura, cu flori rosii violacee. Consumata proaspata, anghinarea contribuie la vindecarea diareei cronice, avand actiuni benefice asupra ficatului, veziculei biliare, in afectiuni cardio-vasculare, ale ficatului, rinichilor, bilei, eczeme, diabet, migrene, guta, hemoroizi, intoxicatii, prurit, regenerarea celulelor hepatice, varsaturi etc.

Partile componente ale acestei plante, utilizate in medicina naturista sunt: radacinile de anghinare, frunzele de anghinare si preparatele din acestea au efecte vindecatoare in cazul afectiunilor circulatiei sanguine, hepatice, renale.

Anghinarea, sub forma de pulbere este recomandata pentru tratarea gutei, insuficientei hepatice, arteriosclerozei, colesterolemiei crescute, reumatismului, vertijului si migrenelor.

Anasonul este o planta aromatica, ierboasa, cu frunze rare, cunoscuta si sub numele de badean. Pentru a se dezvolta, aceasta planta are nevoie de lumina, soluri bogate si umiditate moderata.

Princicpalii constituenti sunt: vitaminele A, complexul B (B1 - B2), C; calciu, fosfor, potasiu, sulf, fier, esente aromatice.

Nu toate componentele acestei plante sunt utilizate in terapiile naturiste, prioritate acordandu-i-se: bulbului, frunzelor, semintelor si radacinilor.

Efectele terapeutice ale anasonului sunt: tratarea insomniilor, asteniei nervoase, migrenelor, vertijurilor, reumatismului, tusei, tusei convulsive reglarea digestiei, cresterea poftei de mancare, stimularea lactatiei, ajuta la eliminarea mirosului neplacut al respiratiei, dar si tratarea afectiunilor intenstinale, urinare, respiratorii, precum si la eliminarea parazitilor intestinali.

Foarte indicat pentru sugari, este ceaiul din frunze de anason, care ajuta digestia, crescand apetitul si calmand colicile intestinale si stomacale.

Afinul este un arbust ce creste adesea salbatic. Proprietatile terapeutice ale afinului sunt cunoscute inca din cele mai vechi timpuri, fiind recomandate pentru vindecarea: diareei, enteritei, dizenteriei, putrefactiei intestinale, diabet (principiul activ al afinului, mirtilina (insulina verde), contribuie la diminuarea zaharului din sange), boli buco-faringiene, coronariene, cancere (preventiv), anorexie, arsuri, ateroscleroza, azotemie, bronsite, coibaciloza, dermatite (diverse), insuficienta biliara, acuitate vizuala, guta, hepatite, oxiuriaza, reumatism, febra tifoida, dizenterie, uremie, viroze,  varice, arterita, hemoroizi (se recomanda a se efectua bai de sezut dupa fiecare scaun, a se urma o cura cu produse din afin). Afinul contine vitamina A, vitamina C si P care au efect in inlaturarea starii de slabicune.

Frunzele si fructele afinului sunt componentele care se utilizeaza in medicina naturista. Marmelada din fructe de afine se recomanda in tratarea diareei, dar si in cazul copiilor care sufera de rahitism. Sucul de afine are efect antidiareic, alaturi de afinata. Consumarea afinelor pe stomacul gol are un rol eficient in eliminarea oxiurilor. Ceaiul din frunze de afin, este recomandat pentru cicatrizarea ranilor si pentru eliminarea "solzilor" de pe limba fumatorilor inraiti.