Obilgeana este o planta acvatica, aromatica, adesea se dezvolta pe malul apelor linistite, pe langa balti. Denumirile populare ale obligeanei sunt: calm, calamar, buciumas, trestie mirositoare, speribana, crin de apa, papura rosie, paporontec, speribana tarcata.
In general, rizomii sunt cei care se utilizeaza in medicina naturista. Obligeana actioneaza ca un stimulent al secretiilor gastrointestinale, carminativ, sedativ, usor hipnotic, diuretic cu eliminare de acid uric.
Radacina oligeanei este un remediu si un calmant pentru sistemul nervos si cel cardiovascular, pentru curatirea intestinului de mucozitati si a stomacului cu secretii abundente, pentru metabolism scazut, lenevie intestinala, hidropizie, balonari stomacale si intestinale, colici, dereglari articulare si artrita, diaree, ulcer stomacal, hiperaciditate gastrica, anemie, stari de greata si de voma, cazuri de tulburari cronice de digestie. De asemena, radacina de obligeana permite formarea pepsinei, stimuland astfel digestia si regland acidul gastric, ai asigurand o functionare buna a veziculei biliare. Sucul extras proaspat din radacina de obligeana are efect in revigorarea ochilor. In acest caz, se ung pleoapele cu acest suc, iar dupa patru minute se face o baie oculara cu apa rece si curata.
Citeşte mai mult...

Volbura este o planta medicinala ce contine si vitamina C, fiind apreciata ca laxativ, colagog, coleretic-colagog. In medicina populara, volbura era utilizata pe post de tratament impotriva ranilor, negilor, ulcerului gastric, tusei, racelii.
Astazi volbura cunoaste utilizari si in tratarea constipatiei, colecistitei, afectiunilor hepatice, balonarilor, crampelor intestinale, avand rolul de a mari secretia biliara. Ceaiul de volbura, baut dimineata pe stomacul gol, vindeca bolnavul de constipatie si afectiuni hepatice.
Citeşte mai mult...

Feniculul este o planta folosita cu succes atat in medicina naturala, cat si in arta culinara, ca mirodenie. Denumirile populare ale feniculului, capatate de-a lungul timpului sunt: chimen dulce, anason dulce, molura, anason mare, anason nemtesc, secara de gradina, hanus, fincer.
Tratamentele naturale pe baza acestei plante au fost promovate datorita actiunilor curative: dezinfectant, antispastic, combate tusea, este tonic nervos si dezinfectant. Feniculul a fost intrebuintat pentru tratarea balonarilor, convulsiilor, constipatiilor, calmarea colicilor.
Ceaiul de fenicul are o serie de efecte vindecatoare. Cele mai cunoscute efecte sunt: tratarea bronsitei, faringitei, astmului bronsitic,oboselii fizice si psihice, menstrelor reduse din punct de vedere cantitativ, conjunctivitei (uz extern, bai de ochi cu infuzie de fenicul), laringitei, balonari abdominale, amigdalite (uz extern, gargarisme), alte infectii oculare (uz extern). Feniculul este de asemenea un bun calmant in situatii de stres, reducand astfel si durerile de cap, provocate de suprasolicitare intelectuala.
Citeşte mai mult...
In terapeutica naturista se foloseste fructul acestei plante. Chimenul este apreciat deoarece regleaza functiile stomacului, este antiinflamator intestinal, stimuleaza secretiile gastrice, creste diureza, fluidifica secretiile bronhice, fiind si un bun diuretic, antispastic, stimulent.
In medicina populara, chimenul era considerat un remediu natural, deoarece stimula pofta de muncare (in tuica se pune chimen), trata durerile de stomac, racelile, lactatia. Astazi chimenul este utilizat pentru eliminarea gazelor din stomac, tratarea anorexiei, dismenoreei, bronsitei, colicilor intestinale, colicilor gastrice, enterocolitei, regleaza menstruatia, elimina viermii intestinali.
Pentru vindecarea acestor afectiuni se recomanda a se bea in fiecare zi, cate o cana de ceai de seminte de chimen dupa cele trei mese principale. Sanii inflamati si umflati se pot trata prin aplicarea de cataplasme cu seminte de chimen fierte amestecate cu smantana. Pulberea de seminte de chimen trateaza hemoroizii.

Anasonul este o planta aromatica, ierboasa, cu frunze rare, cunoscuta si sub numele de badean. Pentru a se dezvolta, aceasta planta are nevoie de lumina, soluri bogate si umiditate moderata.
Princicpalii constituenti sunt: vitaminele A, complexul B (B1 - B2), C; calciu, fosfor, potasiu, sulf, fier, esente aromatice.
Nu toate componentele acestei plante sunt utilizate in terapiile naturiste, prioritate acordandu-i-se: bulbului, frunzelor, semintelor si radacinilor.
Efectele terapeutice ale anasonului sunt: tratarea insomniilor, asteniei nervoase, migrenelor, vertijurilor, reumatismului, tusei, tusei convulsive reglarea digestiei, cresterea poftei de mancare, stimularea lactatiei, ajuta la eliminarea mirosului neplacut al respiratiei, dar si tratarea afectiunilor intenstinale, urinare, respiratorii, precum si la eliminarea parazitilor intestinali.
Foarte indicat pentru sugari, este ceaiul din frunze de anason, care ajuta digestia, crescand apetitul si calmand colicile intestinale si stomacale.
Citeşte mai mult...
Balonarile reprezinta un semn de boala. Daca ele persista trebuie consultat medicul iar daca sunt temporare se recomanda urmatoarele ceaiuri:
Dupa pranz si seara inainte de culcare se bea o ceasca de ceai cald din urmatorul amestec de plante: fructe de cardamom (Elettaria cardamomum), rizomi de obligeana (Acorus calamus), radacini de valeriana (Valeriana officinalis), frunze de menta buna (Mentha piperita), flori de musetel (Matricaria chamomilla).
Ceai pentru balonari insotite de expulzari de gaze. In cursul zilei se bea trei cani de ceai cald din urmatorul amestec de plante: flori de musetel (Matricaria chamomilla), frunze de menta buna (Mentha piperita), radacini de valeriana (Valeriana officinalis), seminte de chimen (Carum cavi), seminte de anason (Pimpinella anisum).
Ceai pentru balonari cu tendinta la constipatie. Se beau in cursul zilei trei cesti de ceai cald din urmatorul amestec de plante: seminte de anason (Pimpinella anisum), seminte de fenicul (Foeniculum vulgare), frunze de menta buna (Mentha piperita), flori de musetel (Matricaria chamomilla), scoarta de crusin (Rhamnus frangula)
Ceai pentru balonari cu tendinta la diaree. Se beau in cursul zilei trei cesti de ceai cald din urmatorul amestec de plante: pelin (Artemisa absinthium), coada calului (Equisetum arvense), coada soricelului (Achillea millefolium), radacini de sclipeti (Potentilla erecta).
Efecte binefacatoare asupra balonarilor au urmatoarele plante: anasonul, chimenul, musetelul, nasturelul, obligeana, odoleanul, papadia, pelinul, patlagina, patunjelul, purecarita, salvia, soc, sovarvul, telina, usturoiul, zmeurul.
|