Trandafirul de dulceata (Rosa centifolia) si trandafirul de Damasc (Rosa Damascena) sunt plante cu deosebita utilizare in medicina naturista. Astfel, in scop medicinal se folosesc petalele trandafirilor. Datorita principiilor active pe care le contine, trandafirul se remarca ca un excelent dezinfectant, antiinflamator, antiseptic, astringent, decongestic si antipiretic.

Ceaiul preparat cu ajutorul petalelor de trandafir reprezinta un remediu excelent in tratamentul diareei cronice, bolilor de piept, racelii (prin scaderea febrei cu ajutorul frectiilor cu otet preparat din petale de trandafir), gripei.

Gripa este o boala ce afecteaza numeroase persoane, prezenta cu preponderenta in fiecare anotimp, datorita circulatiei si inhalarii de catre persoane a unui virus gripal. O serie de plante sunt recomandate ca utile in vindecarea acestei boli infectioase. Printre cele mai apreciate plante medicinale sunt: busuiocul, ceapa, cimbrul, catusinca, dudul, galbenelele, isopul, hreanul, menta, lucerna de cultura, levantica, mesteacanul, musetelul, macesul, murul, mustarul, maghiranul, musetelul roman, nalba, patlagina, pinul, purecarita, salvia, socul, sovarlul, traista-ciobanului, trifoiul, usturoiul, zmeurul.

Pacientul afectat de gripa acuza curgerea nasului, febra, dureri de cap, frisoane, dureri de spate, inflamarea gatului, lacrimarea ochilor, uneori tuse. Daca aceste simptome se complica este recomandat consultarea medicului specialist.

Dafinul este  un arbust din ale carui fructe se extrage untul de dafin, ingredienta majora la prepararea numeroaselor unguente. In antichitate, din frunzele de laur se faceau cununi pentru invingatori. In ziua de astazi, dafinul este intrebuintat ca remediu in medicina naturista, dar si pentru efectele lui ca si condiment, care nu poate lipsi din bucatariile oamenilor.

Daca frunzele de dafin sunt folosite in cantitati mari, ele produc voma. Acestea constituie un antiseptic intestinal, previne fermentatiile din tubul digestiv si combate bronsita cronica. Frunzele de dafin sunt de obicei folosite in gastronomie, la ciorba de fasole, deoarece aceasta produce deranjamente la stomac, facand-o mai digestiva.

Ardeiul iute este o planta erbacee, anuala, atat cu gust dulce, cat si iute. Proprietatile terapeutice ale ardeiului au dus la extinderea zonei de cultivare. Denumirile populare ale ardeiului iute sunt: ardei rosu, paprica, piparus, etc. Ardeiul iute este antiseptic, vitaminizant, regularizeaza circulatia sangelui, intareste arterele, nervii, inima, are efect antigripal, vindeca durerile, abcesele, infectiile gingiilor (gargara cu pudra de ardei iute, amestecata cu apa, sau cu ajutorul unei periute de dinti frecarea zonelor afectate cu pudra de ardei iute), gripei, guturaiului, tusei (cate 20-25 picaturi de tinctura de ardei iute cu o jumatate de ora inaintea meselor principale), ajuta in digestie si buna dispozitie (consumarea a 1-2 ardei iuti pe zi).

Fructul este partea componenta utilizata in medicina naturista. De asemenea ardeiul iute provoaca si iritatii. In acest caz daca suferiti de boli ale stomacului, ficatului, sau cailor urinare se recomanda a nu se administra ardei uite, existand posibilitatea de a amplifica efectele bolilor respective.

Musetelul este o planta medicinala, care se dezvolta atat pe ogoare, campii, cat si pe soluri argiloase, livezi si marginea drumului. Inflorescentele acestei plante sunt foarte des utilizate in tratamentele naturiste. Acestea au o culoare galben-portocalie si se culeg din luna mai pana in august, la final. Denumirile populare ale musetelului sunt: matricea, marariul-cainelui, moruna, romanita buna, musetel de camp, musatel, mositel, romasca.

Ca planta tamaduitoare, musetelul este eficient in tratarea si ameliorarea numeroaselor afectiuni ca de exemplu: colici (crampe si dureri abdominale), balonari, afectiuni ale organelor pelviene, dureri de dinti, enterocolita, gastrita, curatarea sangelui de toxine, gripa, raceala, febra (ceaiul de musetel provoaca transpiratie, ceea ce duce la scaderea febrei), dureri de stomac, guturai (prin inhalatii si ceaiuri), conjunctivite, tulburari menstruale, diaree, insomnii, dureri de pe urma ranilor, hemoroizi (acestia pot fi tratati si extern prin utilizarea alifiei de musetel).

Musetelul are asupra organismului uman actiune: calmanta, dezinfectanta, sudorifica, antispasmodica, antiinflamatoare, anticolica, avand in compozitie acizi organici, ulei volatil cu chamazulene, glicozid flavonic, colina. Musetelul, ca uz extern, se utilizeaza sub forma de comprese sau spalaturi pentru tratarea inflamatiilor ochilor, pentru tratarea durerilor de dinti (gargara), mancarimilor, eczemelor, supuratiilor, pentru calmarea sistemului nervos (bai cu musetel), eliminarea starii de epuizeala, precum si in cosmetica, musetelul avand efecte benefice atat asupra tenului, cat si ingrijirea parului blond.

Cimbrul este cunoscut ca planta medicinala si ca mirodenie. Pentru a se dezvolta acesta, are nevoie de conditii naturale precum caldura, mult soare, preferand pasunile insorite, suprafetele pietroase, campiile.

Cimbrul de-a lungul timpului a capatat mai multe denumiri populare intre care cele mai cunoscute sunt: iarba cucului, cimbru adevarat, lamaioara, lamaita, cimbrisor.

Cele mai cunoscute efecte ale acestei plante sunt: eficient in combaterea oboselii, starilor de angoasa, deprimare, bronsitelor, guturaiului, tusei, chiar si un bun remediu in cazul astmului nevrotic.

Pentru a combate efectele negative ale stresului, care ne inconjoara din ce in ce mai des, se recomanda a se bea dimineata o cana de cea de cimbru, inlocuind in acest fel cafeau. Ceaiul de cimbru astfel administrat va aduce o stare de bine, si pofta de munca. Ceaiul de cimbru mai este utilizat pentru tratarea: colitei, cistitei, crampelor stomacale, menstruale, carceilor, combaterea afectiunilor cailor respiratorii cu secretii abundente ale bronhiilor, a enterocolitelor si balonarilor.