Gorunul, reprezinta un arbore a carui coaja are calitati terapeutice. Inca din vremuri stravechi, scoarta gorunului a fost apreciata datorita proprietatilor de astringent, antidiareic, dezinfectant si intrebuintata la tratarea unor diverse afectiuni (de exemplu durerile dentare erau indepartate cu ajutorul decoctului preparat din scoarta de gorun).

Scoarta de gorun, este utilizata astazi ca remediu natural in tratamentul: hemoroizilor, diareei, menstruatiei abundente, vaginitelor, hemoragiilor (uterine, anale, nazale), afectiunilor intestinelor, leucoreei. In tratamentul afectiunilor interne se recomanda a se administra ceaiul preparat din coaja de gorun. Pentru afectiunile externe recomandate sunt compresele sau baile cu apa rezultata din fierberea timp de un sfert de ora a coajei de gorun.

Obligeana este o planta acvatica, aromatica, adesea se dezvolta pe malul apelor linistite, pe langa balti. Denumirile populare ale obligeanei sunt: calm, calamar, buciumas, trestie mirositoare, speribana, crin de apa, papura rosie, paporontec, speribana tarcata.

In general, rizomii sunt cei care se utilizeaza in medicina naturista. Obligeana actioneaza ca un stimulent al secretiilor gastrointestinale, carminativ, sedativ, usor hipnotic, diuretic cu eliminare de acid uric.

Radacina oligeanei  este un remediu si un calmant pentru sistemul nervos si cel cardiovascular, pentru curatirea intestinului de mucozitati si a stomacului cu secretii abundente, pentru metabolism scazut, lenevie intestinala, hidropizie, balonari stomacale si intestinale, colici, dereglari articulare si artrita, diaree, ulcer stomacal, hiperaciditate gastrica, anemie, stari de greata si de voma, cazuri de tulburari cronice de digestie. De asemena, radacina de obligeana permite formarea pepsinei, stimuland astfel digestia si regland acidul gastric, ai asigurand o functionare buna a veziculei biliare. Sucul extras proaspat din radacina de obligeana are efect in revigorarea ochilor. In acest caz, se ung pleoapele cu acest suc, iar dupa patru minute se face o baie oculara cu apa rece si curata.

Albastrelele reprezinta o planta medicinala ce se gaseste atat pe marginea drumurilor, cat si in culturile de grau si secara. Florile de albastrele sunt folosite ca remediu natural datorita proprietatii lor de antidiareic, diuretic si calmant si continutului de saruri de potasiu, magneziu, centaurina, substante amare etc.

In medicina populara, albastrelele erau utilizate la tratarea durerilor de ochi, raceala (ceai de albastrele), boli de piept (infuzie si decoct), friguri, taieturi (flori proaspete aplicate direct pe zona afectata), boli de rinichi (infuzie de flori de albastrele).

Astazi, albastrele sunt utilizate ca remediu natural in tratarea si vindecarea afectiunilor renale si ale vezicii urinare, iritatii oculare, tratarea pleoapelor ridate, tonifierea muschilor lasati (sub forma de comprese), hemoroizi, boli si infectii intestinale, indigestii, anorexie, eczeme, diaree, cearcane, colici intestinali si stomacale la sugari, indigestii.

Fructele castanului sunt utilizate in terapeutica naturista in principal in echilibrarea digestiei, vindecarea hemoroizilor, tratarea diareei, varicei, anemiei, asteniei, in dieta celor care sufera de afectiuni cardiovasculare sau de afectiuni renale, ajuta persoanele in perioada de convalescenta sa se recupereze. Castenele contin vitamine, minerale, zinc, fosfor (utile in afectiuni ale oaselor), fiind bune remineralizante ale organismului.

Pentru tratarea acestor afectiuni, castanele se recomanda a se consuma coapte, fierte, sub forma de piure sau sub forma de decoct. Frunzele de castan au si ele intrebuintare terapeutica; sub forma de infuzie, acestea trateaza persoanele ce sufera de bronsita. Scoarta de castan este febrifuga, fiind recomandata in raceli si gripe insotite de febra.

Cornul reprezinta un remediu natural in tratarea numeroaselor afectiuni. Aceasta apreciere se datoreaza proprietatilor astringente ale plantei, fiind un excelent cicatrizant, antidiareic, dezinfectant. In tratamentele naturiste de la aceasta planta se utilizeaza frunzele (acestea au succes in eliminarea ascarizilor), fructele bine coapte si scoarta.

In medicina populara, fructele coapte reprezentau un remediu natural impotriva diareei, dizenteriei, crampelor la copilasi. Astazi, aceasta planta este folosita la tratarea si vindecarea bolilor de stomac, diareei, eczemelor, bolilor de ficat, viermilor intestinali, crampelor stomacale, hemoroizilor, enteritelor, miopiei.

Urzica este o planta ce poate fi folosita cu succes ca remediu depurativ, avand o actiune benefica asupra pancreasului si inflamatiilor cailor urinare. Aceasta planta are o larga dispunere in majoritatea unitatilor geografice, capatand astfel alte denumiri: urzica creata, urzica mare, urzica de padure.

Urzica stimuleaza secretiile gastrice, intestinale, pancreatice, stimuland pofta de mancare si vindecand insuficientele gastrointestinale. Are efecte binefacatoare in tratarea diabetului zaharat, hemoroizilor, nisipului de la rinichi, bronsitelor, hemoragiilor uterine, anemiei (mancarea de urzici, salata, sucul si ceaiul de urzici), cefaleei (ceaiul de urzici), reumatismului (zona afectata se bate usor cu tulpini proaspete de urzici), gutei, diareei, obezitatii, tratarea alergiilor (ceai de urzica), asteniei (suc de urzici, mancare de urzici, ceai de urzici), gingivitelor, amigdalitelor (gargarisme cu ceai de urzici concentrat).

Rachitanul este o importanta planta medicinala recomandata in tratarea numeroaselor afectiuni datorita actiunilor sale antidiareice, cicatrizante, antihemoragice, neiritante. Partile componenta utilizata in medicina naturista este partea aeriana. Denumirile populare ale rachitanului sunt: floarea zanei, zburatoare borboteasca,  lemnaie, calbasoara.

Rachitanul este recomandat de catre specialistii terapiilor naturiste in tratarea leucoreei, dizenteriei, hemoragiilor gastrice si intestinale, diareei, hemoroizilor, ulcerelor varicoase. In trecut rachitanul avea diverse intrebuintari, ca de exemplu: tratarea insomniilor la copii cu ajutorul ceaiului preparat din tulpinile inflorite ale rachitanului, leucoreei cu ajutorul inflorescentei in fructificatie a rachitanului amestecata in tuica.

Troscotul reprezinta o planta medicinala apreciata ca remediu natural pentru numeroase afectiuni, datorita proprietatii acestuia de astringent, remineralizant, cicatrizant, hemeostatic, tonic-aperitiv, diuretic. Cu multi ani in urma, troscotul era utilizat la vindecarea bolnavilor de tuberculoza si holera, dar si la tratarea afectiunilor renale (decoct de troscot), diaree, hemoroizi (ceai de troscot), reumatism (bai cu tulpini de troscot) si raceli.

Astazi, troscotul este considerat un remediu natural in vindecarea insuficientei cardiace, hemoroizilor, tulburarilor menstruale, hemoragiilor, bolnavilor de plamani, leucoreei, anorexiei, hemoragiilor uterine, ranilor, diabetul zaharat (in combinatie cu alte plante), infectii vaginale (infuzie de troscot amestecat cu urzica, coada-calului, izma broastei).

Prunul este un pom fructifer apreciat pentru proprietatile lui de laxativ inca din timpuri stravechi. Compozitia lui: vitamine (A, B), saruri minerale, aproximativ 80% apa, i-au marit intrebuintarea in vindecarea mai multor afectiuni: constipatie, reumatism, celulita, tulburari ale ficatului, oboseala fizica si psihica, hemoroizi, echilibreaza digestia, are actiune benefica asupra sistemului nervos, elimina toxinele din organism (consumul de prune uscate, dar si prune crude).

Prunele consumate proaspete, dimineata inainte de micul dejun au un efect laxativ. Decoctul preparat din prune uscate este considerat un remediu natural in cazul problemelor care afecteaza splina. Constipatia poate fi combatura si cu un macerat la rece din prune. Tenul gras poate fi tratat cu o masca pe baza de prune.

Hemoroizii sunt dilatatii varicoase ale venelor hemoroide anorectale; apar la adultii de ambele sexe; afectand aproximativ 90% din populatie; factori etiopatogenici incriminati: predispozitie ereditara, hepatita cronica, hipertrofie de prostata, enterocolita cronica, sedentarism, constipatie, etc. Manifestari clinice in puseul acut: dureri, sangerari, tenesme, prurit, tumefactie, renitenta violacee a pachetului homoroidal. Persoanelor care sufera de hemoroizi li se recomanda tratarea imediata, deoarce, cu trecerea timpului aceasta suferinta se poate agrava. Daca acestia cresc in dimensiune, singura salvare este apelarea la metoda chirurgicala.

Hemoroizii apar atat la femei, cat si la barbati, mai ales dupa varsta de 50 de ani. Femeile in timpul sarcinii, prezinta o predispozitie la formarea hemoroizilor, datorita sarcinii care "apasa" peste vasele hemoroidale. Dupa sarcina, datorita eliminarii cauzei care favoriza aparitia hemoroizilor, acestia dispar.

Hemoroizii pot fi preveniti cel mai usor daca se urmareste mentinerea scaunelor moi, pentru o a eliminare mai usoara. Aceste scaune pot fi mentinute moi cu o dieta bogata in fibre, exercitii fizice, plimbari in aer liber.

Exista mai multe tipuri de hemoroizi:

1. hemoroizi externi, daca se afla in afara sfincterului anal si formeaza noduli durerosi si tari. Se produc cheaguri de sange in venele periferice, aparand astfel fisuri anale dureroase, si eczeme anale.