Din cele mai stravechi timpuri arnica a constituit un remediu natural in stimularea mucoasei stomacului, circulatiei sangvine a inimii si a creierului, in tratarea laringitei, faringitei, raguselii, contuziiilor. Arnica si-a gasit utilitatea in tratarea dizenteriei si diareei, daca aste preparata sub forma de ceai, in tratarea taieturilor si ranilor cu ajutorul frunzelor de arnica zdrobite si a prafului de arnica.

Tinctura de arnica este unul dintre cele mai folosite produse naturiste, mai ales in tratrea vanatailor, insomniilor, furunculozei, leucoreei, micozelor, afectiunilor pieli, astmului bronsic, nevralgiilor, palpitatiilor, arsurilor, entorselor, ranilor prospete, acneei, cancerului pielii, negilor, slabiciunilor cardiace, tulburarilor nervoase, problemelor de circulatie sanguina, antraxului, eczemelor varicoase, tumefierilor; ca stimulent nervin. Aceasta tinctura se prepara din flori de arnica macerate in decursul a 10 zile in 100 ml de alcool. Tinctura de arnica se utilizeaza sub forma de comprese.

Daca pacientul sufera de laringita si acuza raguseala i se recomanda a face gargarisme de 4-5 ori pe zi. In prepararea acestui ceai se folosesc florile de arnica.

Radacinile de arnica sunt utile pentru tratrea loviturilor, entorselor, echimozelor. Din radacini date printr-o razatoare se iau 2 linguri care se introduc in 250 ml de alcool rafinat de 40 º. Macerarea dureaza doua saptamani, iar extractul rezultat se utilizeaza sub forma de comprese.